Să fie clar, gândurile de mai jos aparțin unui prieten, eu abia acum am înțeles că acest pre-vetting nu e petting 🙂
–
În timp ce Ministrul Justiție se laudă pe Telegram și Facebook cu noi proiecte de legi, cu participări la emisiuni, întâlniri, comisii, deschidere de centre, la prezentarea proiectului noului Cod electoral, pe de altă parte ține în tăcere mersul pe loc al reformei sistemice a justiție, și aici ne referim la implimentarea acelui mecanism de pre-vetting sau de evaluare a candidaților la funcțiile de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliului Superior al Procurorilor și a colegilor acestor entități, care a fost promovat începând cu 2 decembrie 2021, cu atâta ardoare și pafos la toate întîlnirile și cu orice ocazie, subliniind peste tot că ca scopul pre-vettingului este „curățarea sistemului de justiție de procurori și judecători toxici care au probleme serioase de integritate”.
Dacă să începem cu o retospectivă a tuturor evenimentelor cu referire la acest proiect lăudat, putem remarca că de la bun început au tot dat-o în bară și continuă să o facă, și aici mă refer la faptul că:
1. Opoziția a criticat inițiativa, spunând că ar conține formulări vagi. Societatea civilă (Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, în parteneriat cu Freedom House) și reprezentanți ai breslei judecătorilor (Magistrata Mariana Rusu, reprezentând Asociația judecătorilor „Vocea Justiției”) și procurorilor (Președintele unei asociații a procurorilor, Iurie Lealin), le fel, au spus că noua lege implică mai multe riscuri, inclusiv temerea că politicul ar vrea să controleze cele două consilii de autoadministrare în domeniul judecătoresc și al procuraturii. Un studiu al Fundației germane Friedrich Ebert Moldova, elaborat de experți anticorupție și dat publicității în ajun, a ridicat însă serioase semne de întrebare privind definirea și constituționalitatea criteriilor de evaluare a integrității. continuă lectura