blogul lui eugen un alt blog

Acest articol nu este despre marșurile de mâine, e doar despre un client (fost probabil) Linella.

Mihaela a vrut salam. Am mers la magazinul apropiat. Am cerut să mi se felieze cârnaț. Vânzătoare a plecat și a venit alta. Am întrebat-o care cârnaț poate fi feliat, mi-a explicat. Am rugat să felieze 200 grame. A mers la cuțitul electric și a întrebat-o pe prima vânzătoare de ce nu m-a deservit. Doamna a răspuns:

– Я что в Румынии?

Am intervenit la auzul răspunsului:

– Nu, sunteți în Republica Moldova. Asta însă nu vă permite să nu cunoașteți moldoveneasca sau numiți-o cum vreți.

S-a uitat la mine cum s-ar uita Bush la Bin Laden.

În apărare a sărit vânzătoarea care vorbea moldoveneasca (româna):

– Știți, eu urăsc limba română. Iată rusa altceva, aș vorbi-o de dimineață până seara.
– Dar cu moldoveneasca cum rămâne? am întrebat-o eu.
– O vorbesc și chiar îmi place, a răspuns ea.

Între timp a terminat de feliat cârnațul și am mers la casă să-l achit. Vroiam să scriu în condica de sugestii dar nu cred că merita să pierd timpul mai ales că Mihaela mă aștepta acasă.

În imagine (luată de pe linella.md) o puteți vedea în profil pe vânzătoarea vorbitoare de moldovenească (română).