Însemnarea dată este scrisă de un patreon al blogului.
Spuneam acum câteva luni că îmi doresc să patentez cuvântul „futulism” – sentimentul de fatalism, așa cum este definit el: doctrină care consideră că toate evenimentele din viața oamenilor sunt dinainte determinate și că totul se desfășoară sub forța implacabilă a destinului sau a providenței divine. Doar că, în cazul nostru, adus la o extremă a timpului actual, în Republica Moldova.
Eu chiar nu înțeleg ce ar trebui să se mai întâmple în Moldova ca populația să iasă la proteste. Și nu doar în Moldova – se pare că acest sentiment este împărtășit pe întreg continentul european. Observ cum, practic, în fiecare țară există o neputință socială, un nivel de nemulțumire din partea societății care tot crește și crește – se tot umple paharul – dar unde îi este gura paharului? Ne-a fost furată „gura” – și la propriu, și la figurat.
Mai crede cineva în libera exprimare? În faptul că nu există cenzură în Moldova? De ce cred așa? Pentru că pare să nu ne pese. Sau ne pasă, dar acceptăm atât de ușor toate metodele prin care cei de la guvernare abuzează puterea. continuă lectura