fbpx

Istoria de succes a Tatianei Vozian: de la ”jalobă” de hărțuire pe Lupu, la Parlament și apartament la București

O țineți minte pe colaboratoarea Curții de Conturi pe care chipurile o hărțuia sexual Marian Lupu. Ap să știți că femeia nu doar s-a ales cu funcția de consilier al fracțiunii parlamentare a Partidului Acțiune și Solidaritate dar, de ceva timp, este și proprietara unui apartament la București.

Femeia, confirmă exact zicala celor din #năPASta – prostul nu e prost destul dacă nu e și fudul. După ce a făcut ”afacerea” cu apartamentul s-a lăudat la toate prietenele și rudele cu această achiziție care constituie apogeul vieții ei.

Dacă, cumva, nu ați citit deloc despre ea, pe blog sunt câteva materiale din această istorie de succes.

Pe lângă apartamentul nou în București ea se lăuda mereu cu două apartamente în Chișinău. La ea în declarație nu le găsim, doar unul. De altfel, vedeți că dna Vozian, chiar dacă a lucrat la Curtea de Conturi, a trebuit să își rectifice declarația de avere: continuă lectura


Gânduri despre ”Securitatea Cibernetică” a Moldovei // Guest Post

Nu sunt expert, și probabil de aceea gândesc critic.

De la începutul conflictului Rusia-Ucraina din 2022, 97% dintre organizații au raportat o creștere a amenințărilor cibernetice, ceea ce demonstrează impactul tensiunilor geopolitice asupra securității cibernetice.

Cu aproximativ 2.220 de atacuri cibernetice zilnic, numărul acestora depășește 800.000 pe an, subliniind gravitatea amenințărilor cibernetice la nivel global. Ar fi fost mult mai relevant să aduc o statistică care să reflecte situația și în țară – dar, după o căutare minuțioasă, nu am putut găsi niciun raport cu statistici în domeniu în comunicatele de la STISC – și probabil nici nu le vom găsi (cu siguranță nu la STISC cu ultimele hotarari a Guvernului).

Și probabil aceste rapoarte cu statistici din țara nu au ajuns nici la Guvern când s-a luat hotărârea de a atribui responsabilitățile de a răspunde la atacuri, a raporta și a standardiza domeniul cibernetic prin inaugurarea (desprinderea de la STISC a CERT-GOV-MD) a Agenției Naționale pentru Securitate Cibernetică (acelasi CERT-GOV-MD doar ca “nou”).

De ce nu au ajuns?

Pentru ca este mai mult decât alarmant cand un hamal la Linella câștigă aproape la fel de mult ca un „general” pe frontul cibernetic.

Explicați-mi și mie cum poți să pui un salariu directorului de asemenea responsabilitate, când infrastructura informațională este continuu ținta atacurilor cibernetice externe și interne, când cetățenii sunt supuși continuu fluxurilor de informații false și de denigrare.

Mai grav este că, probabil, aceste rapoarte nu au ajuns nici la Președinție când a fost elaborată Strategia pentru Securitatea Națională. Problemele poate au ajuns, dar probabil nimeni nu bate alarma pentru că, din textul redactat acolo, domeniul informațional și cibernetic rămâne o prioritate în contextul securității naționale, la fel de importantă ca dotarea cu arme și reziliența instituțională – și totuși nu există o frustrare în faptul că se investește prea puțin în acest domeniu, că se evaporă arhivele la Primăria Chișinău înainte de audituri fiscale (2020 pare-mi-se… dar nicăieri nu s-a comunicat public despre asta) și că sute de mii de oameni sunt manipulați de portaluri de știri – care tot ei vor alege un Primar, și apoi și un Președinte în scurt timp.

A recunoaște o problemă nu este de ajuns. A institui o nouă agenție națională nu este destul, iar cei 20.000 lei ne spun din nou doar despre cum aceste subiecte sunt rezolvate pentru bife în agenda cuiva…

Probabil este vina mândrilor experți. Despre mândrii experți tac. Pentru mine, oricine își permite să se prezinte drept „Expert” în domeniul securității informaționale, digitalizării sau IT-ului este un simplu balabol, un cititor de broșuri. Nu am văzut o expunere de expertiză nici în Strategia Națională, nici la crearea Agenției Naționale pentru Securitate Cibernetică. Am văzut lingușiri, mulțumiri și lipsa de angajamente și conștientizare a situației.

Doar un ultim gând:

Securitatea Cibernetică în Republica Moldova: O Luptă Continuă și Neprețuită.


Ap ce, concurs viciat pentru preluarea spațiilor comerciale din Aeroportul Chișinău? Sau ”prosto” o favorizare a franțujîlor?

Ieri a plecat Nicu Popescu. Acasă. La ”Parij”. Acolo unde unul dintre copii învață în aceeași școală cu odrasla președintelui Franței. Prin asta și prin o altă serie de stranietăți, se explică deschirea lui Macron pentru Moldova. (și da, să nu uităm, anume Macron, ultimul din liderii țărilor civilizate, discuta cu pu, dar asta e coincidență desigur).

Iată că, se adeverește, că guvernarea proeuropeană de la Chișinău a pregătit o schemă deja acaparare ilegală a unei afaceri cu investiție din Franța. Normal că, cum e obiceiul, în spate e implicarea directă a vicepremierului Andrei Spînu și cu girul Guvernului. Dacă pe scurt – autoritățile vor să transmită în gestiunea unei companii franceze spațiile comerciale de la Aeroportul din Chișinău, inclusiv cel pentru travel retail (duty free). În total, 10 unități cu suprafața totală de peste 5.150 de metri pătrați. Totul a fost făcut în mare grabă și sub ”alură” europeană, iar anunțul a și fost plasat, pe 18 ianuarie, de către Agenția Proprietății Publice, despre directorul căreia, Roman Cojuhari, am scris nu o dată.

Cel mai grav este că schema de protecționism (demnă de o investigație din partea Procuraturii Anticorupție) îi este prezentată publicului drept o realizare importantă și benefică.

La finele anului trecut, Andrei Spînu a declarat, la unul dintre posturile TV subordonate guvernării, că va fi organizat un concurs pentru darea în concesionare a spațiilor comerciale de la aeroport. Ceea ce nu a spus însă este că învingătorul așa-zisului concurs a și fost stabilit, în urma unor înțelegeri de culise. Este vorba de un SRL cu denumirea „Lagardere Travel Retail”, înregistrat în țara noastră în noiembrie 2023, tocmai cu scopul de a participa la licitația viciată. Și pentru că este o firmă nouă, puțini cunosc faptul că fondator al SRL-ului cu pricina este compania franceză Lagardere Travel Retail Sas, implicată, acum câteva luni, într-un mare scandal de corupție din România, în condiții similare. Mai exact, a obținut în chirie spațiile duty free de la Aeroportul Otopeni din București. Presa română a notat că Lagardere a fost singura admisă la licitația cu strigare, în timp ce alți doi competitori au fost eliminați în faza depunerii ofertelor tehnice. Și pentru că Direcția Națională Anticorupție a României este o instituție serioasă și de temut, nu este exclus ca schemele din România să ajungă subiect al unei anchete largi. În Republica Moldova situația este însă cu totul alta, iar Procuratura Anticorupție nu se ocupă de marile afaceri ale demnitarilor. continuă lectura



Și cu referendumul proEuropean ce facem? Îl boicotăm sau ne unim?

Zilele ăstea toți se expun despre referendum. Adevărul curat este că e o unealtă electorală a #năPASta și aici nimeni nu poate zice nimic pentru că inclusiv deputații galbeni o recunosc. Așa ei vor să câștige alegerile or altă soluție nu au.

Totodată boicotarea referendumului de către partidele proEuropene nu este deloc o soluție. Evident că trebuie mers pe campania ”În Europa fără PAS” așa cum a fost scris și pe wall street:

Dar este nevoie și o idee comună a tuturor partidelor proEuropene la care, normal că, nu se va alătura #năPASta. continuă lectura