Despre aeroport: Șor, Rothschild, kidos și Goncharenko

Pe scurt. Șor a plecat. A vândut concesiunea lui Rothschild care, la doar câteva luni, a vândut dreptul de administrare al concesiunii lui Goncharenko.

Și aici o mică precizare, mai ales pentru cei mai închiși la minte. De fapt prin “vânzarea” aeroportului, mereu, se are în vedere exclusiv transmiterea dreptului de concesiune care expiră peste vreo 44 de ani sau ceva de genul dat.

Și o a doua precizare. Aeroport în cazul dat este tot complexul care aduce rublet. Nu încurcați pista și partea tehnică, finanțată de cei ce au în concesiune aeroportul, cu securitatea națională. Pista și spațiul aerian sunt controlate de instituții ale statului. Nu vă stresați că ele aparțin altcuiva decât unor moldoveni.

Și acum pe lung și mă voi strădui, pe cât e de posibil să nu scriu despre politică 🙂 continuă lectura


Cum a ajuns Balițchi omul de încredere a lui Filat #EuNuUit

Mie îmi place când oamenii încep a povesti lucruri din trecut. Lucruri care îmi explică mie anumite situații, istorii sau întâmplări.

Eu nu știu cum voi dar eu tot aștept să citesc o carte semnată de Vlad Țurcanu și Ion Păduraru despre neNumirea lui Sturza și Plahotniuc în fruntea Guvernului. Și încă câteva cărți despre anii 2009-2019.

Dar acum să revenim la un coloboc al rubletului moldav – Tudor Balițchi.

Oamenii mi-au povestit o istorie frumoasă despre cum a ajuns un absolvent al ULIM să fie persoana de încredere a lui Vlad Filat.

Relația lor a început grație soacrei, adică exSoacrei lui Balițchi. Doamna era o foarte bună specialistă în domeniu pe care o tot curta Filat atunci când era în fruntea privatizărilor moldave. O curta pentru că avea nevoie de specialiști buni în administrarea proprietăților pe care reușise deja să le privatizeze pentru el. Doamna respectivă nu a prea vrut să lucreze cu Filat dar l-a recomandat pe un proaspăt absolvent al fabricii de diplome – ULIM. Acest absolvent era ginerele ei care s-a dovedit a fi foarte „abil”. Tânărul se numea Tudor. Tudor Balițchi.

După mulți ani acest Tudor urma să devină șef la Vamă. Asta după insistențele colegilor lui de grupă.

Dar despre asta vă voi povesti… săptămâna viitoare.

Crăciun Fericit să aveți!


Imnul României în loc de imnul Republicii Moldova la începutul Cupei ATP

Astăzi a început Cupa ATP. Un nou format de turneu de tenis în care joacă reprezentanții țărilor. Grație lui Radu Albot, Republica Moldova a ajuns să fie prezentă printre cele 24 de țări din turneul inaugural.

Tot selecționata Republicii Moldova a susținut și primul meci la turneu. Cu părere de rău totul a început cu o gafă a organizatorilor care, în loc de imnul (fie el cum n-ar fi) al Republicii Moldova, au pornit imnul României. Vedeți primele secunde:

Cu părere de rău băieții noștri au pierdut primul meci dar sper că în celelalte două să reușească să-și arate puterile!



2019 – Anul OrheiLaLaLand în politica moldovenească

În scurt timp se va duce în istorie anul 2019. Am început-o fix ca la Moldova1 însemnarea 🙂

Nu știu cum voi, dar mie acest an îmi va rămâne în amintire ca un an bun pentru politica moldovenească. Și poate pentru Moldova, dar asta se va vedea în 2020.

Nu știu cum pentru voi dar eu m-am bucurat că Maia Sandu a dat cu nasul. Da, îs subiectiv, dar de asta nu m-am făcut jurnalist.
Nu știu cum pentru voi dar eu m-am bucurat că Andrei Năstase a dat cu nasul.

În rest e așa cum a fost, cu „fuga” lui Plahotniuc. Cu pleсarea lui Șor deși a promis că nu pleacă. Cu jocurile politice care îi duceau pe unii în extaz când Maia dădea mâna cu Dodon și cu alinierea lui Brânzan la fluxul de ruble din energetică.

Multe au fost și interesante.

Dar cel mai tare mi-au plăcut oamenii care toată ziua îl materesc pe Șor pe facebook dar se duc la OrheiLand. Asta e așa de mimimi 🙂
Așa de ipocrit și totodată tipic moldovenesc.

Aș mai scrie, dar nu am chef. De ce?

De-atâta!