Această însemnare trebuia să fie despre implicarea societății civile în Legea Tutunului care trece acum perioada ”facerii” în structurile guvernamentale.
Însemnarea trebuia să înceapă cu o scurtă descriere despre cum în anul 2010 un ONG condus de ”renumita” luptătoare cu nedreptatea Antonița Fonari a primit mai mult de 100k USD pentru elaborarea Legii Tutunului, și despre cum Legea a apărut abia pe final de 2013. Însemnarea trebuia să conțină nume, date și mai ales lipse și lacune ale proiectului care are atâtea tâmpenii și interpretări cum nu are nici renumita reformă a Procuraturii la prima încercare de brain-storming. Și asta o lege care a fost scrisă aproape 4 ani.
Dar însemnarea va fi despre altceva. Despre societate civilă. Și despre reprezentanții ei. Despre oamenii care au legături deja de rudenie cu cei da la putere și atunci când îi critică vorbesc doar aiurea, cu funcții și nu cu nume. Oameni care se tem să numească lucrurile pe față, și aici nu mă refer la oameni care știu ce spun, oameni gen Arcadie Barbaroșie, Viorel Cibotaru sau Daniela Terzi, dar mă refer la oameni gen Antonița Fonari sau Petru Macovei care nu au făcut mai nimic ce merită a fi menționat dar care sunt la conducerea ONG-urilor de foarte mulți ani, încă de pe timpul ”împăratului roșu”. Eu am mai scris despre un iPad dat ”otkat” unui astfel de membru al societății civile care era și prin CNP o vreme.
Și da, eu nu am deloc încredere în această societate civilă cum se numesc ei. Și îmi este în cot de ceea ce spun și ceea ce fac atâta timp cât asta nu se intersectează cu interesele mele. Și despre laudele care și le aduc. Eu pot, și am argumente să le demonstrez contrariul. Iar în cazul unora dintre ei pot să aduc și registre financiare și mai ales comunicații obținute legal 🙂
O zi bună să aveți, și da, nu fumați, mai ales macaroanele de pe urechi puse de ”societatea civilă”.
Sursă foto: romaniacurata.ro
