Ultimele zile socialiștii tot discută despre prietenul de ”frâne” a lui Chirtoacă, Fleaș. Omul a fost în Soci, acum e prin Marea Britanie. Omul e director interimar la Educație în Chișinău.
Dar eu propun să discutăm despre ministra Babuc. Ea-i în Strasbourg. Se vede cu ”diaspora”.
Ea ba-i într-o parte, ba în alta. Dar nu se ocupă de ceea ce ar trebui să facă un ministru. Voi ați auzit vreodată ea să zică ceva despre educația din Moldova? Eu nu!
Vă propun spre lecturare o postare scrisă de Daniela Vortolomei ieri pe facebook despre cum își bat joc de liceenii din Moldova:
”Eu de doua luni tac si caut solutii, dar nu mai pot. Fratele meu vrea sa invete, dar statul nostru cu sistemul lui de stabilitate, „de reforme performate” si de experimente nu il lasa. Am cautat proiecte de lege, hotarari de guvern care sa faca legitima aceasta incalcare la dreptul lui fundamental de a invata, dar nu am gasit nimic. Povestea lunga, dar interesanta, am scris-o mai jos.
Cu cateva zile inainte de 1 septembrie 2017, fratelui meu si colegilor lui, care tocmai treceau cu totii in clasa a 10-a, li s-au cerut sa scrie cereri in care sa precizeze ce obiecte vor sa studieze. Li s-a explicat ca ordinul a venit de sus, ca au 6 obiecte de baza pentru profilul real (matematica, limba romana, limba engleza, istoria, geografia si….educatia fizica), si ca trebuie sa aleaga inca 3 din cele 4 obiecte ramase: biologia, informatica, fizica, chimia. Adica sa renunte complet sa studieze fizica, chimia, biologia sau informatica. REPET: profil real, nu umanist, are la baza discipline umaniste si reduce din cele care apartin profilului realist. Logica? „Ospitalitate, traditie, mister…”
Fratele meu vrea sa studieze si chimie, si biologie, si fizica, si informatica. Pe toate 4. El inca nu este sigur cine vrea sa devina in viitor. Este in cautare si in proces de cunoastere. Este absolut firesc unui copil de 15-16 ani sa nu stie ce vrea sa devina in viitor: medic, programator, jurist, artist, economist, jurnalist, profesor, contabil sau oricine altcineva.
S-a gandit sa se transfere la alt liceu din Hincesti, dar acolo e aceeasi poveste, acelasi experiment.
Momentan el nu face fizica, nu va avea nota la fizica, ceea ce inseamna ca atunci cand va depune actele la o facultate de inginerie din Romania (sa presupunem ca in Moldova, in viitorul apropiat, se va schimba metodologia de admitere in functie de acest experiment), atunci cand se va calcula media de admitere, in dreptul fizicii va fi zero.
Nu am vazut nici o stire, stiu de la fostii colegi jurnalisti ca nu a fost nici un comunicat de la Ministerul Educației despre aceste modificari. Dar copilul sufera, se simte sub presiune ca o decizie la o varsta atat de frageda ii poate influenta atat de puternic viitorul. Ca vrea sa invete toate obiectele, dar i se spune ca nu e posibil, ca trebuie sa aleaga. Mama a fost la scoala, a incercat sa afle daca exista posibilitatea sa invete toate cele 4 obiecte in loc de 3. Nu, nu este posibil. Cu alte cuvinte, directia liceului nu are nici o vina si nu poate influenta o decizie venita de sus. Eu si parintii mei ne simtim foarte singuri in mica noastra revolta si nu mai stim cum sa facem astfel, incat copilul sa nu fie chinuit de aceasta presiune si de greutatea acestei situatii. Cel mai putin mi-as dori „valuri in lighean” la TV si pe net, pentru ca va avea de suferit, din nou, copilul. Vreau doar ca Ministerul Educatiei sa reactioneze, sa inlature lacunele acestui proiect pilot, ca la finalizarea studiilor liceale, fratele meu, la fel ca si alti copii adusi in situatia lui, sa aiba sanse egale la admiterea din 2020, fie in Republica Moldova, fie in alta tara. Oare este posibil?”
Doamna Babuc, plecați. Așa ar fi corect.
