Azi ai împlinit 25 de ani de ”libertate”. 25 de ani de când te-au rupt, în sfârșit, din ghearele uniunii sovietice. 25 de ani care de fapt îs mult mai mulți reieșind din situația că te-ai născut prin secolul XIV. Dar nu-i pe asta.
Moldova, eu îți mulțumesc.
Pentru părinți, pentru Mihaela, pentru Renata.
Pentru că ești o țară foarte frumoasă.
Pentru că ai (în unii ani) patru anotimpuri.
Pentru cel mai bun vin din lume.
Pentru faptul că ești atât de mică dar totodată atât de mare.
Pentru că, oriunde m-aș afla, îmi doresc să revin la tine (nu neapărat pe mult timp).
Pentru că, indiferent ce idioți au fost la putere, ai reușit să reziști.
Nu te întrista. Nu e vina ta că ești așa cum ești (mă refer la opinia altora despre tine). De vină nu ești tu dar cei ce te locuiesc. Noi suntem răi, leneși și guralivi. Noi ne plângem de milă la gura beciului cu un pahar de vin în loc să ne apucăm de lucru.
Noi suntem răi, și asta se vede ușor atunci când plecăm în afara ta. Chiar și în europe sau americi nu suntem uniți. Fiecare trage la turta lui.
Va veni și timpul tău de glorie. Sigur va veni!
Capul sus, Moldova!
///
De ce zeamă în loc de fotografie cu drapel? Pentru că trebuie să ne trezim, iar mai bun stimulent matinal de lucru decât zeama moldovenească nu există în lume.
Later add: Aici ambasadorul SUA te felicită foarte frumos. Sper că ai auzit și tu adresarea.