De dimineață s-a tot discutat despre închiderea uzinei MACON. Foarte straniu că s-au ținut până acum ei. Deși sunt sigur că istoria este mult mai complexă decât ceea ce a scris Slusari. Și da, eu am scris în aprilie despre asta, deși totul a început încă în ianuarie la ei când producătorii de cărămidă și ciment din regiunea separatistă au început a le închide aerul la cei de la MACON. Straniu că cei de la Lafarge încă tac. Ei tot au de povestit multe despre uzina de ciment de la Râbnița.
Și guvernarea nu face nimic pentru întreprinderile din dreapta Nistrului. Nu le susține în niciun fel și nicicum. Deși are pârghii. Dar … sau nu se vrea sau este o teamă anumită.
Însă guvernarea e mare specialist pe a închide oxigenul la cei care încă plutesc, în pofida crizei economice. Asta a fost și cazul celor de la Trans-Oil la care le-au anulat restituirea TVA-ului. Asta este și cazul Air Moldova căror, în favoarea companiilor conduse de Cebotari, li s-a tăiat ruta spre Moscova. Asta este și cazul încercării de reglementare a tarifelor de carduri. Doar că acolo Visa și MasterCard repede le-au arătat locul (deși proiectul încă nu e scos definitiv). continuă lectura