1 commentPrima parte a zilei petrecute în Sankt Petersburg
Fără multe descrieri în partea a doua. Doar fotografii. Am mers de la Gara Baltică cu metroul până la Piața Insurecției și de acolo până la Piața Palatului. Iată ce am văzut pe drum.
Simboluri sovetice în stația de metrou ”Gara Baltică” din Sankt Petersburg
2 commentsPe 30 noiembrie seara noi, un grup de nebuni din Chișinău am pornit spre Sankt Petersburg, Tallinn, Riga (unde așa și nu am ajuns) și Helsinki.
Sigur că nu au fost probleme nici la ieșire din Republica Moldova, nici la intrarea în Federația Rusă. Învățați din experiența amară cu vameșii ruși de data asta am ocolit toate punctele problematice care puteau apărea.
Odată ajunși în Aeroportul din capitala culturală rusă am sunat la o companie de taxi. Au promis că în jumătate de oră vin două mașini să ne ducă la hostel unde deja aveam rezervare.
Andrei Cibotaru, Victor Chironda, Iulian Bercu, Sandu Fulea, Nicolae Apostu și Oxana Iuteș la ieșirea din Aeroportul Pulkovo2
E și normal, taxiurile din aeroport iau patru prețuri pentru aceeași călătorie. Exact ca și în Chișinău. Nici o diferență.
Aeroportul Pulkovo2. Sosiri
În Sankt Petersburg pentru prima dată am văzut zăpadă anul ăsta. Și prima dată am simțit frigul de afară. În Chișinău am decolat la +15 grade Celsius, în Sankt Petersburg am aterizat la -9 🙂
Parcarea din fața terminalului ”Sosiri” din Aeroportul Pulkovo2
Au venit taxi-urile. Tot ok. La timp. Am pornit în oraș. Se simte faptul că drumurile sunt recent construite sau reconstruite. Terminalul aeroportului are doar câțiva ani.
Intersecție în trei nivele. Nu departe de Aeroportul din Sankt Petersburg
Prima impresie – drumuri foarte late. Enorm de late.
Bulevardul Moscova din Sankt Petersburg
Și te simți revenit în secolul XVIII uneori 🙂
Porțile moscovite din Sankt Petersburg
Muncitorii din sfera comunală lucrează noaptea pentru a curăți drumul.
Muncitor curățind strada în Sankt Petersburg
Ajunși la hostel am întâlnit aceeași problemă ca și în Sochi – registrarea obligatorie. De data asta ne-a costat doar 150 ruble. Și a completat-o recepționista. Ceea ce ne-a salvat de la chin. Cu toții eram prima dată în hostel 🙂
Andrei Cibotaru studiază sistemul de funcționare a lăcății în hostel
O experiență interesantă. Mai ales când dormi deasupra Oxanei Iuteș. Adică la etajul doi. Dacă ați ști cum țipa când mă întorceam. Probabil credea că vine Sfârșitul Lumii prezis de Maya.
Ritualul de seară executat de Sandu Fulea
Dimineața am făcut cunoștință cu hostelul. Diferiți oameni în el. Adunați de comoditate și faptul că e ieftin.
Acoperișul hostelului cu terasă. Pe fundal un tucano desenat pe peretele casei vecine
Fotografia – proces greu și îndelungat
Biciclete parcate pe iarnă în fața hostelului
Primul lucru pe care l-am făcut e să ducem bagajele la gară. Pe drum am dat de o diversitate de magazine 🙂
Undeva pe bulevardul Lugovski
Metroul din Sankt Petersburg este adânc. Enorm de adânc în comparație cu cel din București.
Escalatorul din stația de metrou ”Lugovski prospekt”
Și un pic de video să vă simțiți pe escalator.
Stația de metrou ”Lugovski prospect”
Era 1 decembrie. Ziua României. În Sankt Petersburg va fi stația cu numele ”București” asta chiar dacă Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse a solicitat să fie schimbată denumirea. Bravo celor din Piter.
O porțiunea din schema metroului din Sankt Petersburg. Două stații planificate pe linia 5.
Peste tot ”We are Moldova”.
Sesiune foto ”We are Moldova” în metrou
Am ajuns la Gara Baltică acolo unde am lăsat în camera de păstrare bagajele.
Gara Baltică
Interiorul Gării Baltice
Anume de acolo, seara, am pornit spre Tallinn cu autocarul.
Autocarul companiei ”LUX Express” din fața Gării Baltice
După aceasta bloggerii și jurnaliștii s-au simțit liberi de a poza!
Victor Chironda pozează în fața Gării Baltice
Mâine urmează partea secundă a însemnării despre Sankt Petersburg.
0 commentsCeea ce știu majoritatea moldovenilor despre această țară baltică sunt bancurile în care ei vorbesc încet, foarte înceeeeeeet. Acest mit a fost distrus pe toată durata vizitei în țara estonienilor. Chiar dacă vorbesc mai încet asta se datorează faptului că ei de șapte ori gândesc și o dată vorbesc. Cu părere de rău majoritatea moldovenilor fac exact invers. De șapte ori vorbesc și pe urmă gândesc.
Centrul vechi al orașului Tallinn văzut de pe o terasă aflată în nemijlocita apropiere a reședinței Primului Ministru al Estoniei
De ce Estonia?
Am mai explicat dar m-am convins încă o dată de corectitudinea alegerii primei țări din cadrul campaniei ”We are Moldova”. Estonienii au demonstrat că într-un timp relativ scurt poți obține ceea ce îți dorești. Din 2004 sunt membri ai NATO și UE. De la 1 ianuarie 2011 au adoptat EURO drept valută națională (până la adoptarea EUR cursul coroanei estoniene era legat de cursul mărcii germane).
În loc de concluzii
Pentru a schimba Moldova trebuie să luăm ceea ce e bun în Estonia și alte țări europene. În primul rând să respectăm regulile, să uităm cum pot fi ocolite regulile și mai ales legislația în vigoare. Să gândim ce vorbim și ce facem, să gândim pe termen lung și nicidecum pe îmbogățire rapidă.
Și da, trebuie să încercăm să gândim și la alții, și la ceea ce simt alții după acțiunile noastre. Și trebuie să decidem trecutul, o dată și pentru totdeauna, să avem unitate națională și să avem majoritate în adaptarea deciziilor dacă am fost sau nu ocupați și încotro mergem. Nu putem alerga după doi iepuri odată. Riscăm să rămânem flămânzi (fără gaz ieftin) și fără casă (fără UE).
Reflectorizante
Din Estonia am revenit cu reflectorizante. Victor și Viorica Guzun au pornit campania de informare cu privire la importanța reflectorizantelor. În Estonia și Finlanda majoritatea le poartă pe timp de seară și noapte. Vom reveni săptămâna asta cu detalii și primele școli care vor primi aceste detalii care pot salva vieți.
Să aveți o zi bună. Însemnările despre Estonia abia încep 🙂
Vă reamintesc, la fel cum o fac și Iulian cu Nicu, despre faptul că am zburat cu Air Moldova 🙂
P.S. Probabil unii din voi și-ar dori reflectorizante. Mai ales că chiar sunt simpatice și nu e greu să le porți conform regulilor (partea dreaptă să atârne până la regiunea genunchiului). Eu voi împărți 25 de reflectorizante la cei ce și le doresc.
Un reflectorizant din cele pe care le voi da cititorilor blogului
0 commentsAzi am mers cu sania trasă de câini. Nu vă dau multe detalii, video veți vedea pe Prime și pe urmă pe blog. Am înghețat. Toți 5 câți am fost la filmări.
Trebuia să așteptăm taxiul 15 minute și am decis să intrăm în magazinul de alături. Unica clădire la câteva sute de metri distanță.
Am intrat. Am mai văzut produsele de vânzare, mai mult brazi, plante și decorațiuni de Crăciun și ne-am pus pe centru să așteptăm mașina. Credeam că vânzătoarea ne privește straniu.
Peste 2 minute ne-a propus câte o cană cu ceai. Gratis. Și, deoarece avea doar un fel de ceai a deschis un alt pachet ca să putem alege. Eu cred că se poate. Dacă se vrea. Tu ești cel care poate schimba lucrurile. Fiți mai buni.
0 commentsUnul din punctele importante ale vizitei noastre în Tallinn a fost vizita la Școala Diplomatică. Cel puțin două motive au pus pe agendă întâlnirea. În primul rând, Victor Guzun, ambasadorul Republicii Moldova în Estonia este absolventul Școlii de Studii Diplomatice din Estonia și în cel de-al doilea rând ea, la fel ca și centrul eGov au fost vizitate de ultima delegație parlamentară moldovenească care a fost în Estonia (delegația condusă de Vlad Plahotniuc).
Școala este situată în clădirea Bibliotecii Centrale. În imagine suntem noi cu doi studenți din Moldova ai Școlii.
Școala, creată în 1990, la început servea doar Ministerul Afecerilor Externe Estonian. Acum doar o treime din absolvenți sunt diplomați locali.
În 2008 a primit statut de instituție internațională și de cercetare. Mai ales în ceea ce ține de Studiile Europene. La moment au studenți din 8 țări. Studiile se fac în engleză.
Sunt foarte receptivi în ajutorul oferit țărilor din Eastern Partnership (EP). Organizează traininguri scurte pentru angajații MAE-urilor din EP. În 2011 au creat un centru estonian pentru țările din EP.
Aderarea Moldovei la UE
Directorul adjunct al Școlii, dr. Vahur Made a spus că în 5-8 ani tre să fim gata de a adera la UE. A zis că îi inspiră încredere cei pe care i-a văzut în cadrul școlii câteva săptămâni în urmă. A zis că tre să fim fermi în ceea ce ne dorim și să conștientizăm că drumul spre UE nu e atât de ușor.
În același timp el a menționat că avem nevoie de un lobby foarte puternic în Uniunea Europeană, lobby care poate fi obținut inclusiv prin întâlniri frecvente cu cei mai înalți demnitari europeni și cu factorii decizionali.
Transnistria, spune el, nu este o piedică în calea integrării.
Academia de eGuvernare e o instituție tânără. La moment în ea sunt angajate circa 19 persoane. A prins bine, oferă consultanță pentru foarte multe țări, cele pe care le-am reținut – Qatar, Arabia Saudită și Tunisia. E foarte interesant că în aceste țări își dorect eGov. Pentru mine suna straniu.
Suntem un caz de succes în eGov consideră ei, dar mai avem de lucrat mult, mai ales la IDcard.
Despre IDcard voi scrie mai detaliat zilele ăstea. Tre să mă documentez, au un serviciu foarte interesant despre care vreau să povestesc și anume cum își numesc prin Internet estonienii copiii :-)))
Risc să vă reamintesc că transportatorul oficial al deplasării spre Tallinn este Air Moldova!