fbpx
Posts tagged with: copii

Rogob – dragoste pentru minciună și bani :-( #fosfați #copii

Vă este cunoscut acest logo. Brand nou. Fabrică ultramodernă. Magazin în buricul Chișinăului. Marketing agresiv dar plăcut.

Sloganul lor este din ”Dragoste pentru carne”. Eu l-am schimbat în ”minciună și bani”. Și vă explic de ce.

Săptămâna trecută am scris despre cum cei de la Rogob au sărit ca arșii în urma măsurilor luate de cei de la Ministerul Sănătății cu privire la interzicerea crenvurștilor în grădinițe și școli. E și normal să sară. Nu-i doar problemă de PR dar și de bani. Mulți bani. Bani stabili care vin de la stat pentru alimentația copiilor moldoveni.

După asta, după cum și era de așteptat, au sărit ca arșii prietenii și angajații celor de la Rogob. Și aici nu fac referire doar la cei din fabrică dar și la cei care conlucrează cu ei pe diferite segmente. Unii m-au și luat în derâdere cu argumentul despre fierbere. Ei ce să le faci, banii trebuiesc apărați.

Doar că nu totul se vinde așa cum se vând ei.

Trecem la punctul ”minciuna”. Vă prezint crenvurștile ”Robby” cu care se laudă cei de la Rogob cum că ar fi fără glutamați și fosfați. Scrie chiar pe ambalajul frumos făcut și desenat.

Astăzi, la întrebarea mea pe facebook, cineva chiar scria că-i cumpără doar pentru că-s fără de fosfați.

Mai jos vă prezint testul de laborator al celor de la Centrul de Sănătate Publică din Chișinău la crenvurștile ”Robby”.

Comentariile sunt de prisos.


Despre alocații pentru copii în Tallinn și … Orhei

În orașul Tallinn există o alocație pentru nașterea copilului. Volumul ei este de 500 de euro. Jumătate de alocație o primești la naștere iar a doua parte atunci când copilul împlinește 1 an.

Regula e destul de simplă – trebuie să ai cel puțin un an trăit în oraș. Petra s-a grăbit să apară pe lume cu 2 zile înainte ce noi am împlinit un an. Astfel nu am beneficiat de alocație 🙁

Din 7 decembrie aproximativ același sistem (de fapt practic același în afara faptului că alocația se oferă în volum deplin o dată) va fi instituit în Orhei. Șapte mii de lei vor primi orheienii pentru primul copil și zece mii de lei pentru copiii ce vor urma.

Puțin? Posibil ar fi puțin în cazul în care în Republica Moldova s-ar achita salariile legal și nu în plic. Atunci alocația lunară pe care o oferă statul ar fi fost mai mare. Posibil ar fi puțin dacă șefii de instituții și-ar coase buzunarele. În Orhei o bună parte din veniturile la buget se acumulează acum deoarece au fost dați afară directorii vechi care furatu ca-n codru des.

Ieri la share-ul pe facebook toți se întrebau dacă sunt bani din fundația ”Miron Shor” sau din buget. Asta deși în știre e clar scris că cererea se depune la Primărie. O, și cu cererea, trebuie de simplificat situația și de interconectat cu baza de date de la Registru. Atunci aplicarea s-ar face într-un singur clic.

Și încă ceva, referitor la salarizare și atitudine. Știți care e atitudinea angajatorilor față de femeile gravide? Știți cum umblă femeile gravide să îți treacă tot salariul ”pe oficial” pentru a avea o alocație mai mare de la stat? Eu vă voi povesti într-o zi dacă nu știți.

Între timp, cum zicea un blogger din Orhei plecat în Munchen jumătate de an în urmă: ”… nu vă umflați de nervi că nu-i așa cum voi ați vrut să fie, keep calm și venițî la un pahar cu jin.”

Știrea despre alocație o citiți pe orhei.md

Sursă foto – fiseprescolari.blogspot.com


despre Filat și copii

În primul rând un mic disclaimer: Din Filat sfânt ca din mine cosmonaut.

Ieri, pe profilul public al liderului PLDM, a apărut următoarea fotografie:

În imagine apar Iustina Filat, Vlad Filat, Ekaterina Filat și Luca Filat. Un tată și trei copii. Simplu, nu? Copii. Asta contează.

Probabil am doar trei principii pe facebook pe care le respect:
1. Nu intru în polemică cu femeile. Unica excepție – Mihaela.
2. Nu comentez negativ la fotografii cu copiii, doar pozitiv la copii mici.
3. Nu îmi permit să schimonosesc numele utilizatorilor. Excepție fac cei cu nume inventate.

Revenind la fotografia plasată de Filat eu aș avea mai multe întrebări din punct de vedere a promovării dar nu e treaba mea în cazul dat să comentez. Sunt oameni plătiți pentru asta care știu mai bine ce au de făcut. Eu doar, probabil, aș prefera ca în fotografie să fie și Angela. Dar, probabil, ea fotografia.

Scriam că am avut ocazia să-l văd pe Filat în diferite ipostaze și chiar pot afirma că îi plac copiii. Mereu când avea posibilitatea se juca cu copiii veniți la evenimente, de obicei cu cei mici sau cu vreun băiat așa mai vajnic. Sau care se făcea vajnic și nujnic. Și asta nu doar în prezența camerelor de luat vederi. Chiar și așa, fără ele, și fără neapărat a fi fotografiat.

Și da, eu îmi voi pemite să revin, ori de câte ori voi avea ocazia, la Marina. Fata de la centrul de plasament. Probabil o țineți minte.

Vă doresc să aveți o zi cât mai bună și să vă bucurați din plin de familie. Oriunde nu ați fi.

P.S. Am eu impresia sau Ekaterina îi seamănă mamei.



blogging moldovenesc

Joi îi promiteam Constanței Popescu-Mereacre să scriu acest articol.

1. Școala de blogging

Totul a pornit de la anunțul plasat pe net de către Centrul Media pentru Tineri în care se spune despre un curs de blogging pentru tinerii între 12 și 18 ani. Cât de corect e ca cineva la vârsta asta să aibă blog? Cum poate răspunde adecvat criticilor care pot apărea și ataca dur? Cum poate scăpa de influența unor răufăcători care sunt maeștri în arta comunicării virtuale? Asta întreba Constanța.

Destul de interesant anunțul, mai ales partea ”Să fii invitat la offline-uri” 🙂

Bloggingul e ocupația la care tre să ajungi singur, fără cursuri și alte trucuri. Trebuie să vrei să te expui și să vrei să fii cunoscut, sau cel puțin ideile tale să fie cunoscute. În același timp trebuie să ai destulă ignoranță când citești unii bloggeri. Aici e foarte relevant gândul Antoniței Fonari la un comentariu al Ministrului Apărării, Vitalie Marinuță, care se oftica pe facebook cu referire la o tâmpenie scrisă de un ”blogger”: ”El (bloggerul) va deveni important atunci când un ministru îi va da importanță”. Și mai trebuie probabil să îl citez și pe Apostu: ”Ne alimentăm importanța, iar apoi faptul cât de mici și lipsiți de importanță suntem ne mănâncă”.

// Eu mă bucur că în copilăria mea nu existau calculatoare iar Dendy era permis doar câteva ore pe săptămână în week-end.

2. Bloggerii categorici continuă lectura


Pagini:123