Probabil greșesc, dar 1 mai, dacă tot e zi liberă, se sărbătorește la noi pe la grătare.
Împreună cu cumetrii am decis că mergem în afara orașului. Să stăm la picnic (fără fum) dar și să vedem ceva. Deoarece anul trecut, în cadrul Redescoperă Moldova, nu am reușit să vizitez Muzeul din satul Donici am hotărât că mergem într-acolo.
Pe parcurs ne-am înțeles să mergem să vizităm Mănăstirea Curchi, și după asta, prin pădure să trecem în Donici să vizităm muzeul.
Ajunși la Curchi ne-am împărtășit impresiile despre drumul de Chișinău-Orhei care este bombardat de gropi, și Orhei-Călărași, care, chiar dacă e făcut demult, e perfect!
Mănăstirea Curchi place. Nu stă nimeni la poartă să întrebe dacă ai basma sau ești în izmene. În ogradă totul e aranjat și frumos. Unica problemă poate apărea la cei cu copii mici. Pavajul e cu piatră neșlefuită. Destul de incomod de mers cu căruțul.
Cristi, băiatul cel mic al cumetrilor putea fugi în voie prin mănăstire. Nimeni nu a făcut nici o observație.
După asta am decis să facem picnicul chiar lângă mănăstire. Sunt câteva spații acoperite dar este și foarte multă iarbă în jur. De aceea nu am mai mers la Donici azi. Am mai fotografiat un pic și ne-am fotografiat 🙂
Mai ieșiți din oraș. Și mai lăsați frigăruii, ei nicăieri nu fug. Redescoperiți Moldova. O țară avem. Până când…