fbpx

Mulțumesc d. Filat …

Însemnare scrisă pe 13 februarie 2015

2009 a fost un an frumos. Un an plin de repulsie, frică și speranță. A fost un an în care Moldova părea să își schimbe destinul. Un an în care se părea că avem un viitor în Republica Moldova și că am putea fi tratați drept cetățeni și nu alegători.

În acel an l-am cunoscut pe Vlad Filat, omul care la o întâlnire informală, organizată de foștii proprietari ai site-ului pe care l-a cumpărat la finele lui 2014, povestea cum va oferi credite avantajoase tinerilor, cum va construi o Moldovă europeană și cum va aduce înapoi moldovenii aflați peste hotare.

Mulțumesc pentru acea speranță.

2010 a fost un an plin de așteptări. Un an în care grație consilierilor Premierului am ajuns să transmit în direct toate evenimentele importante la care ați fost prezent. An în care mi-am confirmat gândul că sunteți un om de stat, an în care s-au întâmplat inundațiile pe Prut care mi-au permis să cunosc și latura umană a Premierului. Atunci când se enerva și se bucura sincer pentru ceea ce face sau ce s-a făcut.

Mulțumesc pentru deschidere.

2011 a fost un an greu. An în care s-a început la greu lucrul pentru integrare europeană, an în care am înțeles că drumul spre Europa nu este așa de ușor cum pare. An în care au început să apară înțelegerea că lucrurile nu se fac așa de ușor, an în care am înțeles că trebuie să muncim.

Mulțumesc pentru înțelegere.

2012 a fost anul primelor dezamăgiri. An în care s-au promis că se vor realiza o serie de obiective dar care așa și nu s-au realizat. A fost anul păpușarului și raidurilor prin băncile moldave. A fost anul în care am înțeles că politica de multe ori prevalează asupra gândirii. A fost anul în care ați devenit altfel. Supărat și suspect pe toți și toate.

Mulțumesc pentru supărare.

2013 a fost anul 2013. A fost Pădurea Domnească și toată tâmpenia, că altfel nu o pot numi, care a urmat. Atunci, în 2013, în februarie dacă nu greșesc, vă spuneam că trebuie să aveți presă dacă vreți să fiți în politică. Țineți minte ce ați răspuns? Spuneați că aveați un principiu când ați intrat în politică – presa trebuie să fie liberă. Tot atunci vă spuneam ”С волками жить – по волчьи выть”. De CCA nici nu vă amintesc, spuneați că nu aveți putere acolo. Și știți bine că cei doi reprezentanți ai PLDM-ului în loc să facă ceva pozitiv stau și se complac acolo în poziții. Eu mă bucur că ați trecut de principiul cu presa, doar că am impresia e prea târziu, iar instituțiile verzi nu prea sunt credibile.

Mulțumesc pentru experiență.

2014 a fost anul în care nu am înțeles mai nimic. În care argumentele logice nu își mai aveau valoarea. A fost anul în care am înțeles că nu înțeleg nimic în politica moldavă. A fost anul în care în presa pe care ați început să o susțineți au apărut tot felul de bârfe și zvonuri la adresa colegilor de partid și foștilor prieteni. A fost anul în care Plahotniuc brusc a devenit prieten. Eu asta chiar n-am înțeles-o. A fost anul în care ați preferat să comunicați prin presă și nu cu presa. Țineți minte când m-ați sunat și m-ați întrebat de cine e comandat un articol în iulie și în ce cabinet e scris? Țineți minte când spuneați cine a gândit fraza ”Lider imaginea căruia este șifonată de alții pe zi ce trece tot mai tare și mai tare.”? V-ați supărat. Deși trebuia să vă supărați pe prietenul cel mai bun de pe Cantemir.

Mulțumesc pentru faptul că am avut destule motive să plec din Moldova.

2015 a început prost de tot. Mai prost nici că se putea. Cu părere de rău, în opinia mea, ați devenit un politician în care oamenii nu au încredere. Și nu doar politicienii. În toți acești 5 ani am avut destule posibilități să vă observ mimica feței în diferite situații. De la bucurie atunci când stăteați de vorbă cu Marina în Guvern până la tristețe atunci când ați ajuns în prima seară la Cotul Morii. De la fericire atunci când mâncați sarmale direct din ceaun la deschiderea centrelor de plasament pentru bătrâni până la dispreț atunci când vorbeați de Lupu.

Ieri, atunci când vorbeați despre eșecul lui Leancă, în ochii Dvs se putea citi bucurie, chiar dacă ați încercat să o mascați.

Eu sper să greșesc. Deși nu cred.

Probabil vă veți supăra, din nou. Dar știți bine că întotdeauna v-am spus ceea ce cred, inclusiv în ziua în care Ghimpu spunea despre tancul verde în Parlament. Asta sigur o țineți minte, când alde Streleț stăteau în Parlament ca muții în fața tiradei liderului PL.

Mulțumesc că ați citit.

Comentarii

comentarii



Nu uitați să urmăriți canalul blogului pe Telegram. Dacă vă e dor de imagini puteți da follow pe Instagram. Iar dacă încă nu ați dat like la pagina de facebook a blogului vă invit să o faceți și pe asta.


3 Comments

  • Rada |

    Acest jurnal „memoralistic” este o mostră de fantezie onirică, în care crede doar autorul și comandatarul. N-a avut Filat nevoie niciodată de „sfetnici”, gen Luchianiuc… Plecarea autorului peste hotare s-a facut prin pile puse de „genialul” Sturza la obținerea unei burse. Cine te crezi, creatură? Coboară pe pământ…

  • eugen |

    Comentariul de mai sus a fost scris de deputata maria ciobanu. Asta ca să știe oamenii cât de proastă e.

So, what do you think ?