fbpx

Un botez la Londra #guestpost

Însemnarea este scrisă de Simone Chitoroaga, o tânără din Republica Moldova care învață Relații Publice la University of Arts din Londra.
Ea are un blog în care, zice ea, va face în scurt reparație.
O găsiți și pe facebook.

––

E frumos botezul unui copil. Un ritual foarte important și înduiușător pentru toți care văd ființa aia mică cu ochișorii speriați pentru că nu înțelege ce caută atâta lume lângă ea și de ce un nene îi face băiță. Și știți ce bucură și mai tare? Preoții care o fac din plăcere și credință adevărată … lucru pe care eu la primul, și până când unicul, botez la care am asistat nu am avut placerea să-l văd.

Pe lângă faptul ca (pseudo)biserica în care am fost colindați de copii la slujbă și am devenit nana unei minunății era de fapt o cladire închiriată și care este promovata în calitate de club de noapte, — înțeleg că e Londra și e foarte, chiar prea greu, să găsești o cladire care îți poate fi biserică adevarata — dar nici preotii nu erau deloc binevoitori.

În primul rând, felul lor de a comunica era într-atat de spurcat, încât simțeam nevoia să îi învăț ce înseamnă bunele maniere care mi-au fost impuse de părinți. Împingând copiii, aruncând priviri mult prea superioare, îți luau cu forța toată dispoziția pozitivă și comfortul, esențial, în opinia mea, într-o biserică … Gândindu-mă că e vinovată oboseala mea de dimineață, m-am liniștit. Totul era bine și frumos până când nanii au fost rugați să rostească Crezul. Părintele a început rugăciunea și dupa câteva cuvinte s-a oprit, așteptând noi sa continuăm. Din toti cei ce au venit la cele 4 boteze, au stiut rugăciunea pe de rost doar două persoane ceea ce Prăintelui i-a părut mult prea puțin, lucru care i-a servit drept motiv să întrerupă botezul pentru a ne spune cât de răi suntem — ai, ai, ai — și că trebuie să ne ardă obrajii de rușine pentru că un copil la 6 ani deja trebuie să știe ”Tatăl Nostru”, iar la 10 – ”Crezul”, și noi, „oameni maturi, trebuie să ne fie rușine rău, de aia numaidecât, dar NUMAIDECÂT, s-o învățăm”, pentru că ce naiba mai contează altceva decât o Rugăciune. Doar prin ASTA e definită credința unui creștin.

Unii frustrați, alții amuzați, am tăcut cu toții, asteptând Superiorul să-și amintească faptul că are un botez de terminat.

Faza e că nu eram eu cel mai sfânt, corect și credincios om în bise… clădirea aia, dar umila mea părere este că nu trebuie să întrerupi un botez pentru ca sa îți arăți superioritatea, nu o faci atat de urât. Și dacă tot pretinzi a fi atât de bravo, îți dai seama că nu e rugaciunea asta ”exam pass”-ul unui creștin.

Și, pentru că toate cele expuse mai sus pot fi luate ca o părere pur subiectivă (și chiar e), la sfârșit am strâns o sumă nici prea mare, DAR nici prea mică, drept semn de mulțumire preotului. Puși frumos, banii au fost primiți cu frumoasa reacție: „Da’ pentru cor bani nu dati?”. Nu știu ce m-a oprit să mă întorc să iau banii înapoi, să îi spun că mie cor nu mi-a trebuit sau să-l intreb daca nu cumva nu îi ajunge suma pentru că e scumpă benzina la Londra, — ah da, am uitat să menționez că are omul un BMW X6 din 2012 (noroc de un prieten care mi-a spus el modelul și anul), ea fiind cea mai scumpă mașină în toata parcarea — dar nu am făcut-o și imi pare rău pentru că tot dumnealui ne cere să venim pe la slujbe că are inspecții de la Chișinău.

Urât.

––

Câteva date tehnice:
Centrul unde a avut loc botezul – http://www.stethelburgas.org/events
BMW X6 din 2012 – http://www.autotrader.co.uk/used-cars/bmw/x6
Sursă foto – https://mihailandrei.wordpress.com

Comentarii

comentarii



Nu uitați să urmăriți canalul blogului pe Telegram. Dacă vă e dor de imagini puteți da follow pe Instagram. Iar dacă încă nu ați dat like la pagina de facebook a blogului vă invit să o faceți și pe asta.


So, what do you think ?