Pe 30 noiembrie seara noi, un grup de nebuni din Chișinău am pornit spre Sankt Petersburg, Tallinn, Riga (unde așa și nu am ajuns) și Helsinki.
Sigur că nu au fost probleme nici la ieșire din Republica Moldova, nici la intrarea în Federația Rusă. Învățați din experiența amară cu vameșii ruși de data asta am ocolit toate punctele problematice care puteau apărea.
Odată ajunși în Aeroportul din capitala culturală rusă am sunat la o companie de taxi. Au promis că în jumătate de oră vin două mașini să ne ducă la hostel unde deja aveam rezervare.
E și normal, taxiurile din aeroport iau patru prețuri pentru aceeași călătorie. Exact ca și în Chișinău. Nici o diferență.
În Sankt Petersburg pentru prima dată am văzut zăpadă anul ăsta. Și prima dată am simțit frigul de afară. În Chișinău am decolat la +15 grade Celsius, în Sankt Petersburg am aterizat la -9 🙂
Au venit taxi-urile. Tot ok. La timp. Am pornit în oraș. Se simte faptul că drumurile sunt recent construite sau reconstruite. Terminalul aeroportului are doar câțiva ani.
Prima impresie – drumuri foarte late. Enorm de late.
Și te simți revenit în secolul XVIII uneori 🙂
Muncitorii din sfera comunală lucrează noaptea pentru a curăți drumul.
Ajunși la hostel am întâlnit aceeași problemă ca și în Sochi – registrarea obligatorie. De data asta ne-a costat doar 150 ruble. Și a completat-o recepționista. Ceea ce ne-a salvat de la chin. Cu toții eram prima dată în hostel 🙂
O experiență interesantă. Mai ales când dormi deasupra Oxanei Iuteș. Adică la etajul doi. Dacă ați ști cum țipa când mă întorceam. Probabil credea că vine Sfârșitul Lumii prezis de Maya.
Dimineața am făcut cunoștință cu hostelul. Diferiți oameni în el. Adunați de comoditate și faptul că e ieftin.
Primul lucru pe care l-am făcut e să ducem bagajele la gară. Pe drum am dat de o diversitate de magazine 🙂
Metroul din Sankt Petersburg este adânc. Enorm de adânc în comparație cu cel din București.
Și un pic de video să vă simțiți pe escalator.
Era 1 decembrie. Ziua României. În Sankt Petersburg va fi stația cu numele ”București” asta chiar dacă Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse a solicitat să fie schimbată denumirea. Bravo celor din Piter.
Peste tot ”We are Moldova”.
Am ajuns la Gara Baltică acolo unde am lăsat în camera de păstrare bagajele.
Anume de acolo, seara, am pornit spre Tallinn cu autocarul.
După aceasta bloggerii și jurnaliștii s-au simțit liberi de a poza!
Mâine urmează partea secundă a însemnării despre Sankt Petersburg.
Partea secundă a zilei petrecute în Sankt Petersburg
Comentarii
Nu uitați să urmăriți canalul blogului pe Telegram. Dacă vă e dor de imagini puteți da follow pe Instagram. Iar dacă încă nu ați dat like la pagina de facebook a blogului vă invit să o faceți și pe asta.
So, what do you think ?